Satul Rogoz

                 În partea de nord-vest a depresiunii Transilvaniei, sub umbrele Țibleșului și Șatrei aruncate peste orizont, se întinde țara doinitorilor din frunză și fluier ,,Țara Lăpușului”, care corespunde în cea mai mare parte depresiunii cu același nume și văilor care coboară în ea din toate părțile. Depresiunea Lăpușului este mărginită la sud de Culmea Breaza, la vest de Masivul Preluca și Dealul Pietriș, la est de Dealurile Suplaiului iar la nord de Munții Țibleș și Lăpuș. Din punct de vedere etnografic, Țara Lăpușului este situată între Țara Chioarului la vest, Țara Năsăudului la est, Valea Someșului la sud și Țara Maramureșului la nord. Satul Rogoz face parte din Depresiunea Lăpuşului şi se caracterizează printr-un climat temperat-continental de tranziţie. Depresiunea este drenată de răul Lăpuş, care este cel mai lung râu al judeţului Maramureş, 114 km, colectându-şi apele din munţii vulcanici Igniş – Ţibleş, precum şi din culmea Breaza şi din Prelucă. Râul Lăpuş izvorăşte de sub vârful Văratic, la cca 1200 m şi se varsă în Someş, la 148 m după ce străbate 114 km.
În Rogoz predomină relieful colinar, prezentând culmi domoale, netede şi despădurite, având altitudini de 450 – 550 m, intens fragmentate de o reţea de văi, însoţite de lunci flancate de 4-5 niveluri de terase care imprimă nota dominantă. Cum ai ieşit din Dămăcuşeni, treci de intersecţia cu drumul care o ia pieptiş la deal, spre dreapta, către Groşii Ţibleşului, iar înainte ţi se deschide drumul drept, cu frumoase şi mari case, ceea ce te anunţă ca ai intrat în Rogoz, satul din care aproape orice familie, are cel puţin un membru plecat peste hotare. Rezultatele se văd, construcţii imense, cu bun gust şi maşinile străine parcate în curţi trădează bunăstarea. Locuitorii se ocupă în special cu creşterea animalelor şi agricultura. Şi mai au un „hobby”, care îi fac renumiţi în toată Ţara Lăpuşului, sunt cei mai abili şi cei mai mari mâncători de pui de baltă (broaște). Primăvara, imediat ce se topeşte zăpada şi până la Buna Vestire, rogojenii pescuiesc din toată zona mii şi mii de brotăcei, pentru consum propriu şi pentru vânzare. Unii strâng atât de mulți încât au rezerve de la un an la altul.
În prezent, satul Rogoz are peste 430 de fumuri. Foarte multe case s-au ridicat după deschiderea graniţelor din 1990, rogojenii grăbindu-se să-şi găsească de lucru în construcţii, agricultură ori transport. Până în urmă cu câțiva ani, în sat a funcţionat o vâltoare şi o moară. În Rogoz sunt cinci izvoare de borcut, unde oamenii vin zilnic şi-şi duc acasă cantitatea necesară, în funcţie de numărul persoanelor din familie. Borcutul se scoate de la o adâncime de 15 metri, cu nişte recipiente speciale, personale, care încap prin tubul de 30 cm în diametru. Pe vremuri exista o bortă mai mare de unde lua borcut tot satul, dar după un accident stupid când, un sătean si-a găsit moartea, „îmbătat” de gazele emanate, acel loc a fost betonat.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1488 sub denumirea de “Rogos”, satul facând parte din domeniul cetății Ciceului, aparținător lui Ștefan cel Mare și altor domnitori ai Moldovei. Localitatea Rogoz, din ținutul Lăpușului, este cumpărată de către domnitorul moldovean Bogdan cel Orb, în anul 1506. Odată cu el vine aici și preotul Herman, de neam nobil, care s-a așezat în Rogoz pe o colină din dreaptă a râului Lăpuș, ridicând aici o biserică în stil moldovenesc. Unul din nepoții lui, Herman Dan, ajunge, în anul 1598, la demnitatea și rangul de cneaz. Un alt document consemnează în 1603, că în satul Rogoz „s-au numărat claiele de fân a soției voievodului Ștefan [Răzvan]”, ceea ce atestă că văduva domnitorului moldovean stăpânea satul Rogoz din zona Lăpușului, județul Maramureș.
Din punct de vedere administrativ, satul Rogoz aparține de orașul Târgu Lăpuș. Rogoz este de asemenea si resedinta unui artizan, sculptor in lemn, domnul Nicolae Serban. Atelierul lui se poate vizita, fiind situat mai în sus de biserică, de unde se pot cumpăra suveniruri.
Acces: Satul Rogoz se află lângă Târgu-Lăpuș, între Dej și Baia Mare, la 59 km nord de Dej, 51 km sud-est de Baia Mare, 4 km est de Târgu-Lăpuș, pe drumul care duce spre Lăpuș (Lăpușul Românesc).